Utilizand, posibil, un alfabet arhaic local (presupus dacic de catre traducatoarea Viorica Enachiuc, maghiar de catre Attilla Nyiri si hindus, de catre Mahesh Kumar Singh - aici intervenind caracterul de popor migrator al hunilor, ca vector al acestor scrieri), Codexul Rohonc ramane un document enigmatic, unic, si, cu siguranta important pentru istoria romanilor.
Indiferent cum a ajuns in biblioteca contelui Gusztáv Batthyány (conte ce va dona acest codice Academiei maghiare de stiinte in 1838), apropierea geografica de teritoriile romanesti, precum si istoria impletita intre locuitorii etnici maghiari si vlahi transilvaneni, ma fac sa cred ca, in continutul textului exista si informatii referitoare la vlahi/blaki*
Potrivit realistului proverb "Fiecare pasare pe limba ei piere", varianta Vioricai Enachiuc (care, atentie, a lucrat la decriptarea codexului timp de 20 de ani!) a fost combatuta de istorici romani, in timp ce acea a lui Attila Nyiri de catre Ottó Gyürk - pe motiv ca, utilizand o metoda de traducere atat de permisiva ce sa contina acelasi sunet transcris cu litere diferite, acelasi simbol sa aiba citiri diferite, precum recurgerea la anagramarea/rearanjarea literelor pentru a obtine un cuvant cu sens, practic, din orice document poti obtine orice vrei, in functie de fantezie.
Varianta hindusa a fost rapid si amplu combatuta considerandu-se ca exista multe lacune si ca in general e haotica.
* blaki - termen utilizat pentru locuitorii acestor tinuturi, in traducerea Vioricai Enachiuc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu